(a cura di Tarquinio Minotti)
(da Svrìnguli Svrànguli- Controluce ed. 2010)
Spallata e bombardata,
ess'a Rocca, 'n tempu de guera,
parecchie case steanu pe' tera
e li cristiani , 'nmezzo ai carcinacci
capeanu de prescia po' de stracci
po' 'ngima pe' Prata se jeanu a cerca'
'n situ 'ndo' potesse repara'
Sosì , trent'e Rott'e Cave
famije sane sane, co' nonni e parenti
s'etèranu 'ntruppate a stregne i denti.
Nonna facea a 'nsalata
cojennola p'e Prata
'a lavea au Pantanellu
e 'a condiscea co' l'acetu: are e co' chellu!
Co' cicoria e ramoracce
pure si l'ojo no 'mmi stea
'e frittat'e patane essa cocea
tenea qua' sacchettu 'e facioli,
po' de farina o de polenta gialla
e preparea co'gnente
po' de pizza calla calla.
Nonno 'a matina mognèa 'a vacca
e 'n duocciu 'e latte remmedièa
pe' qua' pupettu che piagnèa.
Sopre a Pentima Stalla ( 'ndo issi steanu)
'na cratura 'na vota 'n se trovèa:
tutti u chiameanu
ma issu 'n responnèa.
U retrovestenu guasi a sera
che da dereto
a 'na grotta se 'ffaccea
bojettu, lu fiju de ... pora nonna
s'etera 'nguattatu
pecche' 'na scattula de "Mellin"
alèa trovatu
-Pecche' non responnèi?!-
Tutti j dicestenu doppo tantu chiamallu
-E steo tantu be', lòco trento callu callu !!
'Na nòva razza de peduocchi
alemo scopertu pe' stu monnu
teu nasu, 'recchie e 'n paro d'occhi
'na occa 'llargata ch'étè 'n fornu
Zompanu d'ècco e d'èllo
da 'na portrona a 'n'ara
mai sazi, fau bordello
a chi più robba, fau a gara
So' pappataci, parassiti 'n cravatta
'ngordi e voraci, 'n teu vergogna
quanno opreno ròssa 'lla occa a ciavatta
Camminenno a nasu rittu
de chi te'sempre raggio'
se 'nfroceste Matalena
'ncima a 'na coccia de patana
'Nde llu mentre jea pensenno
a chi potea dice de male
e da l'Ormi scazzapennacchieno
se retroveste diretta au spitale
Co' l'uocchi de fora
forte llucchea
biastimenno e mannenno
a llu paese chi passea
Sosi' u medicu j diceste
spettenno che essa se carmesse
- Esso signo' toccara' 'ngessa'
sta lengua longa che 'n se reesce a para'!! -
Rita Gatta
Dicea a commare:
- Varda fija mea
che trent'a panza tea
'ngni sta 'na femminella
ma 'na bella craturella
che 'ncima a li genuocchi
t'è 'nmiezzu do' brillocchi -
- A ma' - j responnea
- etè fissazione téa:
Tradizio' etè a la Rocca
si te tie' da marità
regalà - sott'a chi tocca!-
confetti e ciammelle 'n quantità.
Tra le tante ciammellare
le più mejo, le più brave
stau chelle de Piella
e de Sirvana de Rosarella
che preparenu co' 'n giornu
senza troppa gente attuornu
centinara de ciammelle
ròsse, doci e scrocchiarelle.
S'etè refreddata 'a puce c'a tosse
e sputa sentenze manco fosse
d'u pollaiu 'n gran gallinacciu
quann'opre a 'occa, parla a casacciu!
Responne, sentenzia, da' giudizzi
cerchenno a tutti peli e vizzi
se sente 'mportante e capisciona
beata essa ch'etè sosì bbona
acculturata e preparata!
Conosce tutt'e cose de stu monnu
pure si propriu 'nfonnu 'nfonnu
quaccosa j'amanca pore 'bbestia:
'na bona dose de respettu e de modestia!
È bella 'a Rocca quandu fiocca:
'a neve moga moga tuttu 'mbianga
o bellu che sta
o buonu che manga,
però pure essa n'ètè tutta rose e fiori
sgraffigna 'ssai miseria e dolori,
e - cosa seria-
'ngna fa a 'ccappà 'a cattiveria.
Mentre revajo a casa
guidenno smannita
'a mmachina
me vau l'uocchi
'n cima a Rocca.
Tuttu è scriatu:
u paese, a Fortezza,
Monte Cavu...
'a nebbia ha 'nguattatu 'gni cosa!
Vedu 'n desertu vòtu e 'n pianu:
'e vie, l'arbori, 'e piazze
i tetti d'e case,
tuttu pare scassatu
d'a gomma de nu riazzu!
Me siento forastiera:
'ndo sta u paese miu
co' tutte 'lle casette
'rrampicate,
pienu de sole e de luce,
che de notte pare 'n pressepiu
tuttu 'lluminatu?
Appena rencaso
vecinu au camminu,
co' a 'ddora de léna
e u callu du fuòcu,
me sento a casema
e u spiritu d'u paese miu
me rejempie a vita.